“Cel care mă așteaptă” este romanul ce mi-a reînviat dorința de a recenza din nou o carte. În tot acest timp, în care nu am mai scris, am citit mai multe cărți bune, dar niciuna nu a trezit în mine un imbold puternic de a-mi așterne impresiile, gandurile trezite ori răscolite așa cum s-a întâmplat citind “Cel care ma asteapta”. Am găsit povestea vieții unei femei musulmane ce își începe viața sperând la un trai fericit, o existență normală în definitiv. Masum trăiește o poveste autentică de dragoste, și își desfășoară narațiunea vorbind despre ură, religie, politică, relații interumane.  Cartea este scrisă de o femeie, Parinoush Saniee, de origine iraniană, născută si crescută printre dramele poporului iranian, drame ce trec, uneori, dincolo de imaginatia omului de cultură vestică.

Am cumpărat cartea dornic să cunosc modul de viață al oamenilor de religie islamistă, modul de gândire al unui musulman ce declară că respectă voia lui Allah. Nu poți trage concluzii citind numai o carte, însă “Cel care mă așteaptă” reușeste să zugrăvească perfect sistemul închis în care tiraniile totalitare/religioase subjugă vieți, strivește aspirații și inhibă dragostea.

Am câteva citate din carte care, sunt sigur, trezește interesul de a cunoaște povestea tinerei Masum  și mă absolvă de comentarii subiective:

“De ce investești atît de mult în fata asta? Nu merită, va trebui să plece, să se căsătorească…. în curând va fi a altcuiva, trudești atît și, până la urma, vei fi nevoit să cheltuiești mai mult ca să o trimiți de aici”.

“Atunci simțeam că îmi vine să-l îmbrățișez, să-l sărut, dar nu puteam, pentru că e necuviincios ca o fată să sărute un bărbat, chiar dacă este vorba de tatăl ei.”

“Dumnezeule! Ce hal de tradiție era asta? Mai întâi au vrut să mă omoare pentru un simplu schimb de cuvinte cu un bărbat despre care știam multe lucruri, pe care-l iubeam și eram gata să-l urmez până la capătul Pământului, iar acum voiau să mă culc cu un străin care nu-mi inspira decât teamă”.

“Voi deveni o păcătoasă ca Parvin Khanum? Dar ce era păcatul cu adevărat? Și apoi, față de cine și în legătură cu ce aș fi fost vinovată? Să mă culc cu un bărbat pe care nu-l cunoșteam și nu-l iubeam și care avea dreptul să mă atinga numai pentru că altcineva rostise o formulă și eu fusesem obligată să spun “da”, sau să continui să iubesc un altul, cu care aș fi vrut să-mi petrec viața, dar care nu era soțul meu? Care din cele două era adevăratul păcat?”

“Se spune că atunci cînd un bărbat își ia soție, se oprește, când se naște primul copil, cade în genunchi, al doilea îl îndoaie și la al treilea dispare.”

“Pentru mătușa mea, toți oamenii de pe fața pământului erau niște păcătoși împuțiți, în afară de ea, evident.”

“E într-adevăr ciudat cum soțul, chiar și cel mai rău, poate să reprezinte un sprijin important pentru o femeie în momentele grele.”

“Pânâ când va trebui să trec examene? De ce mă pune Dumnezeu mereu la încercare? Vrea să-și arate omnipotența în fața unei sărmane disperate ca mine? Nu vreau să trec probele lui.”

“Tot ceea ce îmi doream am obținut în ziua în care nu mi-am mai dorit.”

“Oamenilor le place să-și inventeze eroii ca să se poată ascunde în spatele lor, ca aceștia să vorbească în locul lor și să devină țapul ispășitor dacă ceva merge strâmb, lăsându-le celorlalți posibilitatea să fugă.”

“Nimeni nu ne vrea pentru noi înșine, pentru ce suntem, toți ne vor pentru ei înșiși.”

Sunt doar câteva citate dintr-o carte care vă va zgudi și în același timp vă va trezi bucuria de a aprecia viața pe care o aveți, de care dispuneți. Am înțeles, printre altele, că sacrificiul, dacă este înfăptuit, niciodata nu va crea avantaje pentru cel ce se jertfește. Eroul este dator să înfăptuiască un sacrificiu, în timp ce ceilalți nu trebuie sa ofere nimic în schimb, nici măcar înțelegere, ci sunt îndreptățiți numai să tragă avantajele.

Puteți achiziționa cartea de aici, la un preț promoțional. Lectură plăcută! Varianta electronica poate fi cumparata de aici.